A mai spus tot ea: învăţătorul trebuie să fie străin de ambiţia de a conduce, străin de slava deşartă, departe de mândrie. Să nu fie amăgit de măgulire, nici orbit de daruri, necum învins de pântece, ori stăpânit de mânie; ci îndelung răbdător, blând, cât mai smerit; îngăduitor şi sârguincios, binevoitor şi prietenos, iubitor de […]
Cugetari patericale 159
Se spunea despre avva Ioan persul că dând nişte răufăcători peste el, le-a adus lighean, vrând să-i spele pe picioare; şi ei, ruşinându-se, au început să se căiască. Pentru Ioan persul, Patericul Egiptean
Cugetari patericale 158
I-a spus cineva avvei Ioan persul:– Am trudit atâta pentru împărăţia cerurilor! Oare avem s-o moştenim?– Eu am încredere că voi moşteni Ierusalimul cel de sus, cel care este scris în ceruri, că „cel care a făgăduit e de încredere” (Evrei 10, 23). De ce să nu mă încred? Sunt primitor ca Avraam, blând ca […]
Cugetari patericale 157
Se spunea despre micul Ioan tebanul, ucenicul avvei Ammoé, că a slujit bătrânului, care era bolnav, vreme de doisprezece ani, şi şedea cu el pe rogojină. Bătrânul însă nu-l băga în seamă, şi, măcar că se trudea mult pentru el, niciodată nu i-a spus bătrânul „fii mântuit!”. Când trăgea să moară, când au venit bătrânii, […]
Cugetari patericale 156
Se spunea despre avva Ioan, ucenicul avvei Pavel, că era foarte ascultător. Erau într-un loc morminte, şi locuia acolo o hienă. Bătrânul văzuse baligi pe acolo, şi îi spuse lui Ioan să meargă să le adune. El îi spuse:– Şi ce să fac, avvo, cu hiena?– Dacă vine peste tine, leag-o şi ad-o aici. Fratele […]
Cugetari patericale 155
A venit odată avva Ioan tebanul la chinovie, şi a văzut un frate greşind şi l-a osândit. Când a ieşit în pustie, a venit îngerul Domnului, şi a stat în picioare înaintea uşii de la chilia lui, zicându-i:– Nu te las să intri.– De ce?– M-a trimis Dumnezeu să-ţi spun „zi-i aşa: unde porunceşti să-l […]
Cugetari patericale 154
Se spunea despre avva Apollo, că avea un ucenic pe nume Isaac, învăţat cu desăvârşire la toată fapta bună, şi dobândise liniştea în vremea sfintei liturghii. Şi când ieşea la biserică, nu lăsa pe nimeni să meargă împreună cu el. Avea o vorbă, că toate sunt bune la vremea lor, şi că „e o vreme […]
Cugetari patericale 153
Spunea avva Iosif tebanul: trei lucruri sunt scumpe în ochii Domnului: primul, când omul se îmbolnăveşte şi îi vin ispite pe deasupra şi le primeşte mulţumind. Al doilea, când cineva îşi face toate faptele sale curate în ochii lui Dumnezeu, fără să aibă nimic omenesc. Al treilea, când şade sub supunerea unui părinte duhovnicesc, şi […]
Cugetari patericale 152
Au făcut prevestiri sfinţii părinţi despre generaţia cea mai de pe urmă.– Ce am făcut noi? a zis unul. Şi i-a răspuns unul mare dintre ei, Avva Ishyrion:– Noi am făcut poruncile lui Dumnezeu.– Şi cei de după noi ce vor face?– Vor ajunge la jumătatea faptelor noastre.– Şi cei de după ei?– Cei din […]
Cugetari patericale 151
Povestea avva Casian: ne-am dus eu şi sfântul Gherman în Egipt, la un bătrân. Şi găzduindu-ne el, l-am întrebat:– De ce când vă vin oaspeţi fraţi străini, nu păziţi canonul postului nostru, aşa cum l-am primit în Palestina?– Postul este cu mine pururea, dar pe voi nu pot să vă păstrez pururea la mine. Iar […]
Cugetari patericale 150
Tot el a spus: era un bătrân şi era slujit de o fecioară sfântă. Şi oamenii ziceau: nu sunt neprihăniţi. Iar bătrânul a auzit. Când trăgea să moară, le spuse părinţilor: când voi muri, sădiţi toiagul meu pe mormânt; şi dacă înmugureşte şi dă rod, să ştiţi că sunt neprihănit faţă de ea; iar dacă […]
Cugetari patericale 149
A mai zis: am mers la alt bătrân. El ne-a pus să mâncăm, şi după ce ne săturasem, tot ne mai îndemna să mai luăm. Cum îi spuneam că nu mai pot, mi-a răspuns: eu de şase ori am pus masa fraţilor care veneau, şi i-am îndemnat să mânce, mâncând şi eu cu ei, şi […]
